Franţa-România - colaborare - Comentarii

re

Claudia Capraru — Tue, 11 Dec 2007 22:39:30 -0800

Buna dimineata!

Raspusul meu la adresa dumneavoastra a venit foarte tarziu si imi pare rau.Din pacate nu fac parte dintr-o asociatie sau organizatie si aceasta este o initiativa pe cont propriu.As dori sa incerc sa le ofer copiilor cate un dar de sarbatori.Ar fi minunat sa revedem un zambet pe chipul lor acum de sarbatori.As fi multumita macar pentru clasa mea.
Astept raspunsul dumneavoastra la adresa de mail : capraru_cld@yahoo.com
Va multumesc din suflet ca mi- ati citit rugamintea si ca poate ma veti ajuta!

Efectul sau cauza?

dorina s — Mon, 19 Nov 2007 09:46:19 -0800

E foarte real si trist ce spuneti.

Ce e de facut, stiind ca afectiunea le lipseste si-i afecteaza atat de mult? Dar nu numai copiii sufera ci si parintii celor plecati, care la batranete nu mai au pe nimeni.

Ar trebui ca
- guvernantii sa se ocupe de a oferi salarii decente romanilor in tara, incat sa nu se mai desparta membri familiei pentru a pleca in strainatate;
- parintii care pleaca sa-si asume si raspunderea afectiva si educatia si dupa un scurt timp, sa-si ia copiii alaturi;

E ideal ce spun, dar de ce platim guvernantii si parlamentarii? Sa gaseasca solutii la problema migratiei.

Trebuie multa, multa fermitate din partea tuturor (asociatii, presa, soc civila etc.) in a cere alesilor din parlament masuri rapide pentru a trai civilizat in Romania, iar in strainatate sa mergem doar in concediu cu familia.

Solutiile materiale nu sunt de durata, cocolosim efectul, dar nu cauza, cred eu.

Cu bine, Dorina

sunteti cumva?.....pentru Claudia Capraru

kristi — Wed, 14 Nov 2007 12:08:27 -0800

Buna seara!

Revin asupra subiectului, sau mai bine zis asupra Dvs. Sunteti cumva Dr. Claudia Capraru ?

"
Dr. Capraru Claudia
medic primar medicina interna
medicina interna
SECTIA MEDICALA I - COMPARTIMENT NEFROLOGIE SI CENTRUL DE HEMODIALIZA INTERACTIVA
SPITALUL CLINIC "PROF. DR. CONSTANTIN ANGELESCU"

pentru Claudia Capraru

kristi — Wed, 14 Nov 2007 11:51:03 -0800

Buna seara! Am citit ceea ce este postat in topic, dar avem nevoie de mai multe detalii, cum ar fi: daca faceti sau nu parte dintr-o asociatie sau organizatie, sau daca este o initiativa pe cont propriu (ceea ce dupa parerea mea este de laudat), si modalitatile prin care va putem ajuta in acest sens (material, logistic, etc.

Pana la aflarea mai multor detalii va uresz

Multa bafta

colaborare

Claudia Capraru — Wed, 14 Nov 2007 06:52:14 -0800

Buna ziua! Am redactat un articol despre copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate. Dorinta mea este de a gasi fundatii sau organizatii care sunt dispuse sa ajute si sa faca acesti copii fericiti.Voi incerca sa postez si o poza in format electronic pe acest site. Cei care sunt dispusi si vor sa contribuie la a face un grup de copii fericiti ma pot contacta prin e-mail: capraru_cld@yahoo.com sau tel: 0724.408.397 / 0767.846.042 / 0242.333.713

Multumesc anticipat!

"Mamico, mai stii ceva de copilul tau?

Este toamna, frunzele copacilor cad si isi gasesc locul in covorul maroniu al toamnei. In clasa liniste. Copiii au de facut in scris portretul fiintei dragi - mama. Toti sunt concentrati asupra caietului si parca mana nu face fata explozieide idei.
La un momentdat se aud suspine; o fetita palange, plange din ce in ce mai tare.

"- Ce ai, ce s-a intamplat?" o intreaba invatatoarea, iar fetita,printre suspine, spune:
"- Eu nu o mai stiu pe mama,n-am mai vazut-o decativa ani."

Aceasta este drama prin care trec copiii din scoala noastra.
Parintii care realizeaza ca nu au ce oferi copiilor sunt pusi in fata alegerii: castiga un ban ca sa-i intretina cat de cat acceptabil sau raman langa ei si mor de foame. Si una si alta e la fel de dureros: sau sa-ti vezi copilul odata pe an si sa te ususci de dorul lui sau sa stai langa el si sa-i vezi ochii flamanzi si plini de durere.
In concluzie dorinta de a oferi copiilor lor o viata lipsita de nevoi, un camin mai bine dotat si tot ceea ce si-ar dori, o seama de parinti isi cauta cauta de lucru in strainatate, lasandu-si copiii in grija bunicilor sau a unor vecini binevoitori. Ori, in marea majoritate, intentia de a face "bine" se intoarce tocmai impotriva copiilor care se simt abandonati, apare anxietatea de separare care va face ca fiecare despartire pe parcursul vietii sa le fie traumatizanta si accentuata. Lipsa de comunicare cu parintii duce la deteriorarea relatiilor familiale si tulburari in sfera afectiva, ceea ce adeseori duce la modificarea comportamentului scolar, la aderarea la grupuri infractionale, consumul de droguri si chiar la tentative de sinucidere. Pe de alta parte, copiii sunt lasati in grija bunicilor sau a unui alt membru al familiei, sau chiar a strainilor la mica intelegere, fara o forma legala, ceea ce duce la alte complicatii si tensiuni intre tutore si copii. Asa ajung copiii sa slabeasca, sa fie prost imbracati si cu dorul de parinti in suflet.
Daca vei intreba un copil care are parintii plecati in strainatate ce-si doreste mai mult: o bicicleta frumoasa ,o jucarie superba, un trai indestulator fara lipsuri sau sa fie cit mai mult timp impreuna cu dragii lui parinti. Ghiciti ce va alege?
E trist, dar e adevarat! "