Franţa-România Sit pentru românii din Franţa

Putem afla si un numar de telefon? Mersi.

salut,

am fost o data la Doina si m-am bucurat ca nu mi-am dus prietenii cu mine. e drept, mancare buna, sala ca in tara, dar toaleta si bucutarie … la Elena e mai curat si mai ingrijit? sper ca nu se vad toate oalele din bucatarie pana la baie. sa nu-mi fie rusine cu prietenii si cu socrii…

in orice caz, cele spuse de vaporashul ma bucura. Doamne Ajuta !

Citesc parerile celor ce au scris inainte despre faimosul restaurant Elena si nu pot decat sa ma minunez. La inceput am fost credul dar acum sunt sigur ca au fost scrise fie de catre patroni fie de romani care nu au mai mancat romaneste de un secol si trec cu vederea orice numai pentru ca burtica sa fie plina cu mancare “ca acasa”.

 Sunt in Franta de trei ani de zile si de curand am decis sa trec pragul unui restaurant romanesc in Paris. Am inceput cu Elena si , trebuie sa recunosc ca am facut-o lata: am invitat 12 persoane (o singura romanca – prietena mea, restul de nationalitati diferite) pentru a-mi sarbatori ziua de nastere si pentru a le oferi acestor prieteni apropiati o masa romaneasca asa cum eu nu am reusit niciodata sa prepar.

 Nu ma voir pronunta asupra mancarii. Unii au gasit-o buna, altii mai putin, iar mie mi-a stat efectiv in gat. Ma voi pronunta in schimb asupra modului in care functioneaza acest asa zis “restaurant”.

 Am inceput prin a telefona patronului cu o saptamana inainte pentru a intreba ce au in meniu si daca accepta o rezervare  pentru 10-12 persoane. Meniul la 18 euro se compune din entrée froide (salata de vinete, de fasole, icre, etc) sau chaude (ciorba de vacuta, de burta, etc), plat principal (fripturi, mici , tocanita, etc), desert si o cafea.

 18 euro? Sincer mi se parea cam putin scump dar placerea de imparti acest moment cu prietenii e mai importanta. Mi s-a propus chiar, tinand cont de ocazie, sa mi se faca un tort diplomat si, daca e frumos afara, vom putea servi masa pe terasa. Minunat! Intreb totusi daca nu se poate face o mica reducere, tinand cont de faptul ca suntem un grup mai mare. La inceput a zis nu pentru ca ar trebui sa fim minim 20 pentru a face reduceri dar mai apoi se razgandeste: ok, 15 euro dar cu conditia sa platim lichid (“in felul acesta nu veti plati si TVA-ul” - !?!). Ok, de ce nu?

 Ajung la taverna (scuzati dar asta nu e restaurant) cu 10 minute inaintea orei de intalnire pentru a vedea sala, terasa etc. Prima surpriza: terasa este mai nou un sinonim pentru trotuar asa cum si restaurant inseamna taverna. A doua surpriza: restaurantul e mic si abia intra… 20 de persoane. Urmeaza apoi o serie intreaga de “cadouri” cum ar fi:

• Tortul nu o sa fie pus pe masa si nu o sa suflu in lumanari pentru ca “nu au o tava mai presentabila”; il vor taia si il vor aduce direct in farfurii
• Nu au decat doua sticle de vin romanesc.
• Paharele de pe mese erau de marimi diferite, din seturi diferite
• Aproape nici o decoratie pe perete, aproape nimic specific romanesc, in afara de manele
• La un moment dat un tip care vinde trandafiri intra in taverna… muzica devine si ea mai duioasa…
• Dupa ce toti prietenii au ajuns am vrut evident sa cerem meniul… supriza : nu v-am fi serviti la meniu “ca doar nu o fac in fiecare zi toate felurile de mancare”
• Asa ca in loc de meniu, eu si prietena mea a trebuit sa facem pe traducatorii intre patron si prietenii nostri! Penibil!
• [dupa 30 de min]Pe post d’entrée froide am avut “une assiette composée” din salata de vinete, fasole frecata si tarama [???] iar pe post d’entrée chaude o ciorba de burta;
• La un moment dat sotia proprietarului a indraznit sa spuna, in romaneste bineinteles, “mai incet cu painea ca nu va mai ramane pentru felul doi” – de parca salata de vinete, fasolea si icrele se mananca cu aer….
• [dupa o ora jumate] Pe post de plat principal : ultimile doua portii de cotlet de porc, ceva tocanita si, majoritate au “ales” micii.
• [dupa aproape 3 ore] un portie minuscula de prajitura
• Vinul a ajuns la 30 de minute dupa ce l-am comandat pentru ca … a facut o siesta in congelator pentru a se racori
• Bucataria este MIZERABILA, am vazut-o imediat dupa entrée si nu am mancat absolut nimic dupa aceia, nici macar micii de care imi era atat de dor!
• La final nimeni nu a mai luat cafea, de teama sa nu mai riste inca o jumatate de ora de asteptare

 Ar fi trebuit sa fie o seara minunata. Ar fi trebuit sa testez inainte de a-mi invita prietenii. Nu am facut-o si regret din plin aceasta intoarcere “la origini”. Efectiv nu am dat de nimic din ospitalitatea si organizarea de acasa… dar poate ca nu este asa in toate familiile.

 Partea buna, pentru mine, e ca prietenii au venit acolo pentru mine si nu pentru resto si m-au facut sa ma simt bine si apreciat.

 In concluzie. Nu va recomand sa mergeti acolo. Alegeti un chinezesc. E mai curat, rapid, ieftin si nu trebuie sa ii compatimesti pe proprietari pentru “nacazuri”.