Vrednic amator de cultură
Domnul Mihai LEONTE este un exemplar membrul al Asociaţiei Amatorilor de Cultură şi Ştiinţă din România (înfiinţată în anul 1945). Aceasta pentru că, deşi de profesie maistru miner, cu îndelungată activitate în munca direct productivă, dânsul s-a dovedit a fi şi un neobosit autodidact, îmbogăţindu-şi necontenit sipetul cunoştinţelor din varii domenii: istorie, literatură, filatelie, numismatică, fotografie…
Mă voi opri o clipă doar asupra celor trei plachete de poezii personale pe care a reuşit să le publice: Alb Negru (1999), Nostalgii (2000), Reverii adverse (2001). Majoritatea sunt scrise în anii săi de avânt tineresc, sub imboldul firesc pe care i le-au prilejuit dragostea, munca deosebită, natura, societatea. Versurile sale blânde, agreabile, narative, uneori mici spovedanii, dovedesc o rară şi proprie sensibilitate în faţa aspectelor diverse ale vieţii pe care a trăit-o şi a emoţiilor estetice de care a fost cuprins în faţa unora dintre ele.
Fără pretenţia de a fi un pisc al poeziei, Mihai LEONTE este cu certitudine un adevărat OM de caracter, un căutător de frumos ce nu conteneşte a alege grâul de neghină şi care oferă celor din jur câte ceva din prea-plinul sufletului său luminos, generos, demn de aprecierea noastră cea mai de laudă.
Profesor universitar doctor Emilian M. Dobrescu
Vicepreşedinte A.S.R.
4 iunie 2001
INCA MAI VISEZ...autor Mihai LEONTE
ÎNCĂ MAI VISEZ
Am visat de când mă ştiu Iată mai visez şi-acum Versuri simplu ca să scriu Cu ele să merg la drum
Astfel am găsit în viaţă Lucruri multe şi frumoase Care au ieşit în faţă Dintre multe rele scoase.
Azi visez mai mulţi nepoţi Care să-mi zică bunicul Asta vă doresc la toţi Şi apoi vină şi sfârşitul.
24 martie 2000
Mane, tekel, fares Biblia Cartea lui Daniel
Personal imi face placere sa mai vad si asa ceva pe site
a @
DISPARITIE...autor Mihai LEONTE
DISPARIŢIE
Unde sunt cuvintele frumoase Dar unde eşti să ţi le ofer? Relaţiile noastre foarte serioase Uneori mă lasă mai stingher.
Am să ţes în jurul tău regrete Le voi împleti cu salbe de dureri, De buzele tale îmi e atât de sete Dar unde eşti să mi le oferi?
Visătoare clipe, în tăcere trec Timpul, tot mai monoton se scurge, Doar în natură pot să-mi reculeg Liniştea ce printre ierburi fuge.
Lăsaţi-mă în plină singurătate! Trist n-o să mă vedeţi, doar gânditor, Voi fi mai mult, şi iarăşi în seninătate Mă voi lăsa cuprins desigur mai uşor.
Valea Călugărească 16 martie 1966
Mane, tekel, fares Biblia Cartea lui Daniel
Mercy
Multumesc Sabine! voi incerca sa mai postez.
lui Mihai Leonte : fotografii demascate
buna Mihai, salut “Aparitia” “cuvintelor tale frumoase”
printre noi si te invit si pe tanarul meu blog(!)
la adresa de la subsol, mersi…
fotografii demascate
si daca fiecare poza ar avea o masca
intr-o buna zi toate vor cadea
sub rimele penelor noastre
cazand se vor sparge in firimituri
…
firimituri albastre firimituri gri
cautate de pasarile disperate :
de aceasta lume lichida; de lacrimi
distrugand hartia cu stersaturi.
http://va-invit-sa-cream-un-blog.blogspot.com/
SED PE COVOR ASA vous ne me voyez pas depuis la lune
IARNA...autor Mihai LEONTE
IARNĂ …
În noapte luna de pe cer Ne priveşte cu răceală, E frig, zăpadă şi mult ger Dar sunt cuprins de o căldură, Cum să spun? Aproape ireală.
Dar fiindcă sângele în vene A prins un puls, accelerat, Îmi bag capul între perne Şi mă las de somn furat.
Viselor veniţi la mine Să mă-nconjuraţi când dorm, Chipul ce mi-e drag cu mine Vreau să-mi fie tovarăş de somn.
MAINE,,,
MÂINE . . .
Mâine ne vom da uitării
Fără remuşcări
Alungarea depărtării
Îndemna-va la visări
Găsi-vom poate adăpost
Fiecare pentru sine
Dorinţa vie care-a fost
Iluzii doar senine?
Arzânde doruri vor mai fi
Esenţa lor pribeagă
Lucidă pentru a trăi
Rezistentă şi întreagă.
Existenţa mea, departe totuşi,
Ideală va rămâne,
Neştiută printre lotuşi
Căutându-te pe tine.
Arcuri largi de sentimente,
Pur şi simplu întâmplări,
Trăi-vor de tine dependente
Autentice visări.
Valea Călugărească Mai 1966
IPOSTAZE
IPOSTAZE
Ridic privirea, am în faţă,
Chipul tău
Păcat, că amândoi în viaţă
Nu vom fi mereu
Mă uit spre cer, e clar, senin
Şi plin de stele
M-aş bucura ca un copil
De-ai fi prin ele
Merg pe stradă. Sunt atent
Altfel însă par
Mai mult ca un om absent
Cu un surâs amar.
PETALE DE TRANDAFIR
Mă uit la-mprăştiatele petale
Ale trandafirului, cândva o floare,
Care a fost în mâinile tale
Privindu-le, continuă să mă-nfioare.
Mă gândesc cu câtă fină gingăşie
Le-ai sărutat, rupându-le uşor,
Strecurându-le în hârtie
Ca ele să-mi aducă al tău dor.
Când plicul l-am deschis cu grijă
M-a cucerit al rozelor miros,
Se pare că a fost surpriză
Şi le-am privit aşa sfios.
Dă-mi voie iarăşi să mă-nfior
La gândul că în suflet te doresc,
Şi-n această strofă să strecor
Sincer, eternul „TE IUBESC”.
19 ianuarie 1966
STATUIA TA
Soţiei mele Ana LEONTE
Ţi-am dăltuit statui în suflet
Acolo ai un sanctuar al tău
Piedestale cu un etern antet
Pe care le vei avea mereu.
Am adunat culori diverse
Din nesfârşitul curcubeu
Sa-ţi fac tablouri imense
Să le descriu mi-e tare greu
Nu sunt poet că scriu un vers
Sau că iubesc acum la bătrâneţe
N-am trecut destul prin univers
Mai am în suflet multă tinereţe.
În strângerea intensă de mână
Îţi simt pulsaţia febrilă
Aşteptând ca să rămână
Ca imaginea fertilă
Corpul tău vibrând de viaţă
Desigur, ca şi altădată
Privirea ta încă semeaţă
Şi mirosul ce îmbată.
24 noiembrie 2000
Moldova Veche
RENUNTARE
Las visătorul paradis
În el nu cred
În sentimente am zis
Mă pierd
Duc dragoste cu mine
Curată
Însă nu pentru tine
Niciodată
Duc dorul de la cineva
Ascuns
De durere aş striga
De ajuns.
Sufăr greutăţi enorme
Nu mi-e greu
Nu admit intime reforme
Singur eu
Te chem pe tine într-o parte
Îţi vorbesc
În tainice şoapte
Te iubesc.
4 ianuarie 1966
NU VREAU!...poezie de Mihai LEONTE
Nu vreau să treci sub cerul plin de stele
Cu gândul sfărâmat pentru o plăcere.
Nu-mi scoate din minte iluzia supremă
Că tu eşti muritoare, când eu te cred eternă.
Nu mă lăsa să mă înec în vise
Sau în ale gândului inedite abise.
Nu încerca să-mi cânţi o melodie
Căci voi aluneca iarăşi în reverie.
Nu-mi trebuie nimic din univers
Căci mai am încă de mers.
25 noiembrie 1966
-
Mane, tekel, fares
Biblia Cartea lui Daniel
LA ANIVERSARE...poezie de Mihai LEONTE
a 60 a
Moşule ce tânăr eşti
Zice cântecul aprins
Vezi că-i bine să trăieşti
Şi că dorul nu s-a stins.
La vorbe încă te simţi tare
Doar la mers mă oboseşti
Te lupţi cu viaţa în continuare
La greutăţi mai şi zâmbeşti.
Bunicule, te strigă nepoţelul
În suflet simt o bucurie
Dar în pieptu-ţi clopoţelul
Alarmă dă o sonerie.
E bine anii să-i aduni
Să râzi de tot ce-a fost
S-ajungeţi şi voi bătrâni
Îndeplinind al vieţii rost.
19 ianuarie 2001
DE DEPARTE...poezie de Mihai LEONTE
Fiicei mele Amelia Elena LEONTE
Draga noastră fată de departe
Ne sună săptămânal la telefon
Îi este greu, munceşte şi învaţă
Dar luptă să ajungă om.
Plânge mama şi o doare
Ştiindu-şi fata singurică
Că nu e mamă fără supărare
Considerându-şi fata încă mică.
Nu bucurăm şi nu mai ştim
Ce să răspundem la-ntrebări
Vrea să ştie că trăim
Fără greutăţi şi supărări.
Că suntem bătrâni o ştie
Luptându-ne cu bolile şi viaţa
Însă noi o spunem cu mândrie
Că ne e zâmbitoare fata.
11 mai 2001
TRANDAFIRII...poezie de Mihai LEONTE
TRANDAFIRII . . .
Trandafirii, flori regale
Au ghimpii foarte ascuţiţi
Dar şi miresme ireale
Cum aţi putea să nu-i iubiţi?
Trandafirii rupţi, se ofilesc în glastră
Oricum vei încerca să ţi-i păstrezi,
Vor muri ca visurile noastre
Doar în amintire poţi să-i revezi.
Nu rupeţi trandafirii de niciunde
Ei poartă simbolurile iubirii,
Ce în inimi ne pătrunde
Deci, nu mai rupeţi trandafirii!
LA MULTI ANI !
Dragi colegi e ziua mea
Aţi hotărât să fiu sărbătorit,
La mulţi ani! Îmi veţi cânta
Aşa cum e obişnuit.
Vă dau în dar şi eu
Un caiet cu poezii,
I-am găsit un titlu greu
Neprevăzut, „Adverse Reverii”.
Ani am adunat şaizeci
Nu par a fi chiar mulţi,
După ce prin viaţă treci
Observi că sunt ani trecuţi.
19 ianuarie 2001
PRIVEAM...
Priveam întins la Carul Mare
Şi-nconjuram Pământul.
Cine ştie unde oare
Am fost atunci cu gândul?
Când în faţă ai prezentul
Concludent cu reveniri.
Tot mai vrei să iei trecutul
Filigranat de amintiri.
Te-a cuprins melancolia
Prezentei tale elocvenţe,
Trăind intens copilăria
Parcă fără grijile curente.
ESTI AICI !
Mama mea, tu eşti departe
Acolo unde mergem toţi,
Eu te simt totuşi aproape
Eşti printre vii, nu printre morţi.
Tu m-ai păzit pe drumul vieţii
Acolo unde îmi era mai greu,
Te vedeam în zorii dimineţii
Şi aşa te voi vedea mereu.
AMINTIRI...poezie de Mihai LEONTE
Ningea atunci, mi-aduc aminte bine
La braţ mergeam prin fulgii de zăpadă,
Probleme fără-nsemnătate discutam cu tine
Fraze goale sau cuvinte în şaradă.
Străzile erau pustii. Lumea dispăruse
În seara când visând călătoream,
Priveam la tine, cu gândurile duse
Şi cine ştie la ce, la cine mă gândeam.
8 noiembrie 1964
SLAVA TIE!...poezie de Mihai LEONTE
Cred în unul, Dumnezeu
Ca orice om de pe Pământ,
Căci a crede nu e greu
Viaţa e un lucru sfânt.
Tot ce-i pământesc, frumos
Te atrage spre păcat,
Care om nu-i păcătos
Şi greşit n-a mai călcat?
Pe nimeni n-am umilit
Am făcut şi câte-un bine,
Nu ştiu când am şi greşit?
Spuneţi voi, Puteri Divine.
Muezini, strigând credinţă
Prea înaltului Allah,
Călugării cu pocăinţă
Care doar mătănii fac.
UNDE-I LINISTEA ?...poezie de MIhai LEONTE
acrostih
Linişte nu am de când
Eşti prezentă-n viaţa mea,
Oare te voi păstra aşa în gând
Nu te voi uita cândva?
Tu mă-nsoţeşti oriunde
Eternă, unde sunt şi eu,
Mireasmă dulce, fascinante unde
Intimitate blândă eşti mereu.
Hoinar gândul nu mai umblă
Ascuns ca altă dată, nu ştiu cui,
Inima mi-e iarăşi plină
De limpezimea ochilor căprui.
AMINTIRE...poezie de Mihai LEONTE
Din macadamul dur, împrăştiat
Mi-am adunat gândirea,
Uitându-mă la tine-nfiorat
Mi-am regăsit iubirea.
Dar oare cât te-am căutat
În lumea asta infinită,
Poate că nici nu am visat
Că te voi găsi iubită!
Cuvintele frumoase se adună
Iar buzele se caută-nsetate,
În suflet e veşnică furtună
Şi trupurile sfârşesc îmbrăţişate.
Tu eşti icoana minunată
Pe care o privesc pios,
De frumuseţe aureolată
Te înconjoară gândul meu sfios.
DOAR TU STII !...poezie de Mihai LEONTE
Doar tu ştii ca să desfaci
Misterul tainic al iubirii,
De aceea, sincer, îmi şi placi
Aşa cum îţi plac ţie trandafirii.
Din îmbrăţişarea ta nu vreau să scap
E prea fierbinte şi plăcută,
Vreau să iau viaţa de la cap
Pe o nouă cale, nebătută.
Sărutul tău să-mi fie leac
Ca bolile să nu m-atingă,
Dar ce magie să mai fac
Iubirea mea să nu se stingă?
Mergând prin viaţă în acelaşi pas
Prin dragoste să fim uniţi,
De-a lungul anilor ce ne-au rămas
Să fim mereu nedespărţiţi.
INTR-O ZI...poezie de Mihai LEONTE
Voi muri extrem de fericit
Dacă voi şti că cineva,
Fiind dincoace de mormânt
Va mai privi la crucea mea.
Da, muritorule de rând
Am fost cândva şi eu un om,
Prin viaţă am trecut cântând
Sădind ici acolo câte un pom.
Uită-te în jurul tău
Şi fă ce crezi că-i bine,
Căci plină e lumea de rău
Doar ce e bun rămâne.
TRANDAFIRII TOTI DIN LUME...poezie de Mihai LEONTE
Trandafirii toţi din lume
Am să-i adun încet, încet,
Văzându-te ei îţi vor spune
Cuvinte-n şoaptă şi discret.
Cei cu roşiile petale
Simbolul veşnic al iubirii,
Vor fi în gândurile tale
Prin însăşi trandafirii.
Sunt trandafiri ce se agaţă
Căutându-şi un zenit,
Cu dorinţă veşnică de viaţă
Spre-nălţimi, spre infinit.
Nu vreau în juru-mi un suport
Mă ridic treaptă cu treaptă,
Să mă mişc mai dezinvolt
Căci viitorul mă aşteaptă.
Cum! Nu ştii ce-i viitorul?
Este primăvara care vine,
Prin care nouă CREATORUL,
Ne-a trimis ziua de mâine.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
FILOSOFAND...poezie de Mihai LEONTE
Universul nu sunt eu
Nici nu-mi pot imagina,
Că undeva versul meu
Vreun ritm va accelera.
Nici că inimi va frânge
Sau că va schimba ceva,
Doar când ochii-mi vor plânge
Tu vei apărea din nou undeva.
Asemenea unui meteorit
Sau vreunei comete stinghere,
Chiar dacă voi fi necăjit
Voi găsi încă destule repere.
1964
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
LASA-MA!...poezie de Mihai LEONTE
acrostih
Lasă-mă aşa cum sunt
Evaziv sau poate imperfect,
O rădăcină să mă lege de pământ
Nu vreau în viaţă ceva mai concret,
Te rog nu încerca să mă reduci
Erori în suflet să-mi produci.
Mai mult vei pierde, sau contrar
Inima-mi va pulsa mai rar,
Haotice gânduri vei schimba
Alte căi precise nu vei stabili,
Irosite sentimente vei accelera
Lungi clipe fericite vei părăsi.
1964
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
POVESTI...poezie de Mihai LEONTE
De o vreme lungă-ncoace
Mulţi ne spun mereu poveşti,
Ne sucesc, mintea ne-ntoarce
Mai ceva ca la Ploieşti.
Ne ameţesc cu Ordonanţe
Pline de încurcături,
Şi având doar rezonanţe
În celebre semnături.
Nu mai ştim de nici o lege
Înconjuraţi doar de fantasme,
Mintea nu le înţelege
Care-n fond sunt nişte basme.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
ITI SIMT LIPSA...poezie de Mihai LEONTE
Îţi simt lipsa scumpă fiinţă
Te caut cu gândul în jur,
În aerul de munte, pur
Pe vârfuri de brazi îţi jur
CREDINŢĂ.
Nu-ţi cer nimic înalt
Dar ce-aş putea să-ţi cer?
Văd printre nori un petic de cer.
Lumina vine, o prefer
NU ÎN NEANT.
Dăruieşte-mi din inima ta
O parte oricât de restrânsă,
Nu vreau să fii cu faţa plânsă
Pe faţa-ţi să o văd răsfrântă
FERICIREA
1965
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
FARA SFIICIUNE...sonet de Mihai LEONTE
Tu nu mă priveşti sfioasă
Să cred că o faci anume?
Poate ai multe a-mi spune
De aceea nici nu-ţi pasă.
Sigur nu te păzeşti de lume
Se poate asta, însă lasă,
Să vedem ce-o să mai iasă
Din această chestiune.
Nu ai rămas nicicum sfioasă
Să ştiu de ce? Nu îmi vei spune,
Fără a fi răutăcioasă.
Tu ai în suflet gânduri bune
Stând la tine liniştită-n casă
Uitând de clipele comune.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
ICOANA IN LUMINA...poezie de Mihai LEONTE
Icoană făcătoare de minuni
Ia-mă în a ta oblăduire,
Sub a ta cupolă să aduni
Ce e mai frumos într-o iubire.
Lumină, tu să fi cu mine,
Să-mi arăţi o cale-n viitor,
Astfel, în inimă cu tine,
S-ar putea să fiu nemuritor.
Acelaşi lucru îl doresc şi eu,
Să fi tu veşnică, divină,
Te însoţească gândul meu,
Cu o aureolă de lumină.
Sunt credincios ca orişicare
Cei care călătorim prin lume,
Dar uit de totul şi-n uitare
Mă cufund adeseori în rugăciune.
Aş pleca cu tine-n lume
Zice un cântec ţigănesc,
Dar aş vrea să ştiu anume
Unde oare mă opresc?
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
MARGELELE SIRAG...poezie de Mihai LEONTE
Dublul mărgelelor şirag
M-a făcut să-mi placi atât,
Căci am uitat de al tău drag
Că viaţa are un sfârşit.
A mai fost o întâmplare
Cu un sărut nevinovat,
Aducând în suflet alinare
Ca un fior de neuitat.
Niciodată rău nu-ţi pară
A fost ce-a fost atunci,
Sau mai veni-vor zile iară
Cu alte vremuri dulci.
Nu ştiu ce o să vină?
Îmi amintesc ce a fost,
Tu vei rămâne tot divină
În al vieţii mele rost.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
VISURI...poezie de Mihai LEONTE
Micuţule care te joci în pace
Pe aleile înverzite ale parcului,
Bomboana ce ţi-o dă mămica,
Îţi place precum plantelor
Ploaia şi soarele.
Dar visurile tale imprecise
Aleargă libere, în voie
Spre tărâmuri încă ne concise
Doar sunt şi ele numai vise.
1963
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
ARMONIE...poezie de Mihai LEONTE
În suflet e perfectă armonie
Îmi doresc ceva mai mult?
Supraîncărcat de melancolie
De singurătate eu m-am rupt.
De ce să mă despart de tine?
Nu ai forţe ca să mă reţii?
Orice vei transforma în mine
Vreau stăpână să-mi rămâi.
1964
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
FARA STAVILAR...sonet de Mihai LEONTE
Inima spre tine mă îndeamnă
Există stăvilar să o oprească?
Dar cine ar putea să îndrăznească
Să mă întrebe dragostea ce-nseamnă?
Ar fi o întrebare nefirească
Ca tunetul în zi de toamnă,
Rămânând aproape ne luată-n seamă
De orice inimă, desigur omenească.
Dar tu cea care crezi în mine
Într-un cuvânt mai arzător
Îi dai o înţelegere-n sine.
Într-un sens să-i zic înălţător
În serile de farmec pline
Mă faci să devin mai visător.
29 octombrie 1963
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
UN CANTEC...sonet de Mihai LEONTE
Un cântec din inimă-mi zboară
Departe spre un ţărm nelimitat,
Spre o ţintă veche , ce poate m-a uitat,
Sau poate spre una imaginară.
Dar care-mi e ţinta precisă?
Oare am eu un ideal adevărat?
Oricând inima mea tare mi-a pulsat
Chiar de-a avut sau nu o ţintă concisă.
De vrei să-mi afli ţelul meu
Vei încerca zadarnic să o faci
Vei spune, sigur nu mi-e greu.
Dar, ar urma concluzia să tragi
Specific, doar în felul tău
Şi în final, va trebui să taci.
1963
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
CINE STIE?...poezie de Mihai LEONTE
Cine ştie câte amintiri
Strânse ani şi ani de zile,
Au în ele trandafiri
Sau sunt triste, inutile?
Dintre multele trudiri
Printre care ai trecut,
Ţi-au adus şi trandafiri
Ce mai greu s-au vestejit.
Eu ţi-aduc doar suveniri
Care poate sunt minore,
Pozele cu trandafiri
Şi cuvintele sonore.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
FRUMOASELE CUVINTE...poezie de Mihai LEONTE
Vezi cum totul se învârte
Te întoarce şi te minte,
Până mintea ţi-o aprinde
Prin frumoasele cuvinte.
Tu cuprins ca de o vrajă
Uiţi ce-a fost mai înainte,
Fiind prins în acea mreajă
A frumoaselor cuvinte.
Totu-n jurul tău valsează
Ritmul dansului te prinde,
Nimic nu interesează
Doar frumoasele cuvinte.
Prins în al vieţii joc
Nu mai eşti aşa cuminte,
Chiar dacă nu ai noroc
Ai frumoasele cuvinte.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
ITI SIMT LIPSA...poezie de Mihai LEONTE
Îţi simt lipsa scumpă fiinţă
Te caut cu gândul în jur,
În aerul de munte, pur
Pe vârfuri de brazi îţi jur
CREDINŢĂ.
Nu-ţi cer nimic înalt
Dar ce-aş putea să-ţi cer?
Văd printre nori un petic de cer.
Lumina vine, o prefer
NU ÎN NEANT.
Dăruieşte-mi din inima ta
O parte oricât de restrânsă,
Nu vreau să fii cu faţa plânsă
Pe faţa-ţi să o văd răsfrântă
FERICIREA
1965
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
FARA SFIICIUNE...sonet de Mihai LEONTE
Tu nu mă priveşti sfioasă
Să cred că o faci anume?
Poate ai multe a-mi spune
De aceea nici nu-ţi pasă.
Sigur nu te păzeşti de lume
Se poate asta, însă lasă,
Să vedem ce-o să mai iasă
Din această chestiune.
Nu ai rămas nicicum sfioasă
Să ştiu de ce? Nu îmi vei spune,
Fără a fi răutăcioasă.
Tu ai în suflet gânduri bune
Stând la tine liniştită-n casă
Uitând de clipele comune.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
REVERIE...poezie de Mihai LEONTE
Odată cu zăpada care pleacă
Tu natură, iar o să renaşti,
Aşteptăm să vină şi să treacă
Sfinte sărbători de Paşti.
Sufletul mai plin ca niciodată
De iubire şi de ani frumoşi,
De tinereţea de mult uitată
Şi de bătrâni tăcuţi, sfioşi.
Gândurile mă poartă-n lume
Ocolind-o în fel şi chip,
Căutând nume şi nume
Sonore, simple sau vreun VIP.
Doar privirea se opreşte
Sus pe cer la Carul Mare,
O steluţă străluceşte
Oare! pentru cine oare?
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
CRISTOS A INVIAT!...poezie de Mihai LEONTE
A venit şi ziua Învierii
Îngerul spre lume a strigat,
În mijlocul primăverii
Să ştiţi, CRISTOS a Înviat!
Coşurile pline sunt de ouă roşii
Cu alese bunătăţi şi cozonac,
Zâmbesc copiii, chiar şi moşii
Îţi spun, CRISTOS a Înviat!
Merge lumea-n cimitire
Unde are un neam apropiat,
E frumos, în unduirea de zefire,
Da azi, CRISTOS a Înviat!
Tu eşti aici în stânga mea
Şi sunt atât de încântat,
Nu-ţi pot spune altceva
Decât CRISTOS a Înviat!
http://blogulmeu.ro/gigiuzv/files/2007/03/cristos-a-inviat.swf
15 aprilie 2001
Paştele tuturor crestinilor
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
DIN INALT...poezie de Mihai LEONTE
Din înalt priveşti la mine
Tu steluţă lucitoare,
M-aş urca şi eu la tine
Dar tu eşti în Carul Mare.
Aşa cum priveşti atentă
Mă simt extrem de fericit,
Învăluit de starea mea latentă
Pe care tu mi-ai dăruit.
Mai am puţin şi voi pleca
Spre ceruri veşnice, de unde,
Voi privi apoi la lumea mea
Şi-n suflete eu voi pătrunde.
Mă las de vise legănat
Uitând că mai exist pe lume,
Căci steaua asta m-a chemat
Spre ea, dar când anume?
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
BALADA...poezie de Mihai LEONTE
Despre iubire au mai scris poeţi
Chiar Solomon plin de înţelepciune,
Luat-a dragostea de la profeţi
Şi a transpus-o în rugăciune.
A scris Cântarea-ntre cântări
Acele imne închinate iubirii,
Adevărate declaraţii şi rugări
Ce depăşesc puterea-nchipuirii.
Iubita lui cea mai frumoasă
E denumită simplu ca femeie,
Atunci când el o duce acasă
Ca pentru el pereche să îi steie.
Şi nu găseşte înalte epitete
Decât simplele cuvinte,
Din totdeauna au fost fete
Şi vor mai fi de acu-nainte.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
EA ESTE...poezie de Mihai LEONTE
Acum când te cunosc iubire
De ce să te sugrum cu întrebări?
Sufletul mi-i plin de fericire
Şi e cuprins de intensele visări.
Iubirea mea nu este oarbă
Eu am ales ce e frumos
Şi-mi las inima să-ţi soarbă
Al trupului tău sublim miros.
Iubita mea, eu n-am cuvinte
Să-ţi spun de ce te preţuiesc?
Crede-mă Înaltule Părinte
Ea este cea pe care o iubesc
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
ODIHNA...poezie de Mihai LEONTE
Lasă-mă să-mi odihnesc privirea
În ochii tăi atât de minunaţi
Şi care ne-au adus iubirea
De care amândoi am fost frustraţi.
Mâinile cu tremurul încet
Se caută-ntre ele
Atingându-se discret
Ale tale cu ale mele
Da, îmi amintesc sărutul
Cu ale tale buze dulci
Acesta a fost începutul
Ţi-aminteşti? Atunci…
Îmbrăţişarea caldă, fermecată
Cu neastâmpăr tineresc
Cu fior avid de fată
Vreau ca mereu să „TE IUBESC”.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
SCRISOARE...poezie de Mihai LEONTE
Voiam să te revăd de Sânziene
În cea mai scurtă noapte
Şi să-ţi recit din noile poeme
Dar iată, asta nu se poate.
Cine se caută-n această zi
Ca-n vremurile vechi
E sigur că vor sfârşi
Prin a fi perechi.
Cu ce fel de gingăşie m-ai privit
De astfel m-ai fermecat?
În suflet mi te-ai cuibărit
Şi în minte mi-ai intrat.
Tu-mi ştiai anii după păr
Eu asta încercam aţi spune
Dar nu voiai să crezi în adevăr
Care-l vedea întreaga lume.
Dragostei de adevăr nu-i pasă
Ea se apropie şi de bătrân
Spunându-i vremii mincinoasă
Doar clipele frumoase ne rămân.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
NU E BINE!...poezie de Mihai LEONTE
Mă gândesc că nu e bun
Lunecuşul spre uitare
Ajungând pe acel drum
Erodat şi în surpare.
Găsi-vom cale de mijloc
Oricum frumoasă
În care să nu stăm pe loc
Nouă nu ne pasă.
Apoi vom mai vedea
Trăind zile şi mai bune
La care veşnic vom visa
Eterni pe această lume.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
POETUL NU MAI VREA...poezie de Mihai LEONTE
Poetul nu mai vrea să plece
Din lumea pământească,
Acolo în mormântul rece,
Ştie ce o să găsească.
Pustiul veşnic şi tăcerea
Fără cuvinte, adieri de vânt
Pentru a aştepta reînvierea
Dar tot mai bine-i pe pământ.
Mă lupt să mai trăiesc aici
Şi să mă bucur de viaţa
Să fiu alături de amici
Nu în cripta cea de gheaţa.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/
MOARTEA BUNICII IOANA...poezie de Mihai LEONTE
Bunica a murit frumos
Ţinându-mă în braţe
Şi gândindu-se duios
Oare cui, o să mă lase ?
Mama mea plecase mai demult
De unde nu se-ntoarce
Eu nu eram încă crescut
Pentru a veni încoace.
Bunica n-a spus un cuvânt
M-a mângâiat uşor pe cap
Şi-a plecat cu Duhul Sfânt
Eu ce puteam să fac?
Am plâns o vreme după ea
Cu lacrimi de copil,
Nu ştiam ce se-ntâmpla
Şi am tăcut docil.
Pagina personala; http://www.takeforum.com/senin/